Pensiuni/Cazare de Promovare in Sebes Alba 97

ID Oferta: 97	Numar Afisari: 4319
Ultima Actualizare: 17.12.2011
Vezi toate ofertele vanzatorului

COMPLEXUL DE CABANE SUGAG, PENSIUNEA MA Sebes, jud.Alba

prev next	Caracteristici: Localizare: Sebes, Alba Adresa: SUGAG Pret: de la 29 EUR la 122 EURcamere respectiv cabana/noapte TVA: inclus Tip Proprietate: Pensiuni/Cazare Tip Tranzactie: Promovare Tip Teren: Intravilan Numar de camere: 16 Dormitoare: 5 Numar de bai: 16 Numar de toalete: 16 Numar de dusuri: 16 Orientare: Nord Est Gradina: Privata Parcare: In curte Incalzire: Centrala proprie Utilitati: Telefon International, Telefon, Gaz, Curent, CATV, Canalizare, Apa,
Detalii Proprietar: Avram Marcel 0728022065	Detalii Consultant: Pop Rodica Mobil: 0744236883 Tel/Fax: 0264.406.306 rodica.pop@consulting4you.ro office@consulting4you.ro
Detalii: Complexul de cabane al Pensiunii MA a ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare, odihna si distractie de neuitat. Fiind situata intr-una dintre cele mai pitoresti zone ale judetului Alba, pe Valea Sebesului sau Valea Frumoasei, cum o numea scriitorul nostru Mihail Sadoveanu.Pensiunilea imbina intr-o maniera deosebita rusticul cu modernul. Departe de factorii de poluare, zgomot si stres, asezata chiar la liziera padurii, petrecerea weekendurilor sau a concediilor vor deveni amintiri dragi, de neuitat in acest loc mirific. In anul 2008 Pensiunea MA construind acest complex de cabane, si-a propus sa devina un nume cu prestigiu. Complexul este dotat cu o moderna sala de conferinta, avand 40 de locuri, sistem audio complet si videoproiector. Fiecare cabana este dotata cu TV, antena satelit, frigider, minibar, baie cu dus, cabina de dus, uscator de par, etc. Ambianta este perfecta, imbinand peisajul cu pitorescul, drumetiile sau plimbarile cu ATV-ul si inaltul confort care va asteapta la intoarcere.Suntem siguri ca odata ajunsi aici veti reveni mereu. CABANA DODO- camere simple sau duble cu pat matimonial PRET: single 120 RON/camera ; double 150 RON/camera Total: 9 camere 18 locuri VILA MARIANA - 3 camere duble cu pat matrimonial si living; 3 bai independente cu cabina de dus; antena satelit, televizor PRET: 500 RON/ vila Total: 3 camere 7 locuri VILA CRISTINA - 2 camere duble cu pat matrimonial si living; bucatarie; 2 bai independente cu cabina de dus; antena satelit, televizor PRET: 250 RON/ vila TOTAL: 2 camere si 5 locuri CABANELE GEMENE 1 camere duble cu pat matrimonial si living; bucatarie; 1 baie independenta cu cabina de dus; antena satelit, televizor PRET: 200 RON/cabana TOTAL: 1 camera si 3 locuri/ cabana Piscina si Jacuzzi :separat.
Finisaje: Pereti: vopsea lavabila, lambriu, faianta, Podea: parchet, mocheta, gresie, Ferestre: pvc, Jaluzele: verticale, Usa de intrare: pvc, Usi de interior: lemn,
Dotari: Alte Dotari: wc seviciu, terasa, parcare, gradina, debara, Bucatarie: utilata, mobilata, Contorizare: contor gaz, apometre, Dotari Imobil: spatii agrement, semineu, jacuzzi, piscina exterioara, gradina, curte, acoperis, Internet: wireless, Electronice: uscator par, tv, toaster, sandwich-maker, masina de spalat rufe, hota, hi-fi, frigider, dvd, cuptor microunde, cafetiera, aspirator, aragaz, Living: semineu, loc de servit masa, canapea, Tip Locatie: munte, imprejurimi,
Localizare pe harta:
Descriere: Iată-ne acum la începutul unui traseu destul de vestit în ţara noastră, însă mai puţin străbătut în întregime de turiştii care merg pe jos. Şoseaua alpină, celebră prin frumuseţe, dar şi prin lungime şi dificultăţi, este însă din ce în ce mai des vizitată de excursioniştii posesori de autovehicule. Datorită lungimii sale (Sebeş—Novaci 144 km), şoseaua poate fi împărţită în 4—5 etape în cazul parcurgerii sale pe jos. Intrarea pe această şosea se poate face de la nord,. din afara oraşului Sebeş şi pe şoseaua secundară Apoldul de Sus—Poiana Jina—Dobra—Şugag, iar pe la est şoseaua alpină Rudaru—muntele Purul—Ştefanul. În viitorul apropiat se vor construi alte două şosele alpine importante pentru turism în zona Obîrşiei Lotrului. Şoseaua alpină care traversează Carpaţii întretaie sau culege o serie de poteci turistice marcate şi nemarcate din munţii situaţi între Olt, Jiu şi Strei; ea poate fi socotită ca cel mai important reper turistic, coloană vertebrală a turismului în Masivul Parîng. Şoseaua porneşte din oraşul Sebeş (gară C.F.R. pe linia Vîntul de Jos—Sibiu). Oraşul, cu o populaţie de cca. 12 000 locuitori, e aşezat în regiunea de la poalele munţilor Şureanului şi Cindrelului, vecinii nordici ai masivului. Pentru o scurtă documentare a turiştilor amintim că acest oraş, cu o vechime de peste 700 de ani, s-a dezvoltat din punct de vedere economic pe baza resurselor locale prin prelucrarea lemnului adus din munţii învecinaţi. Astăzi pe lîngă o serie de industrii meşteşugăreşti, industriile lemnului şi pielăriei s-au dezvoltat pe linii noi, moderne. Rîul Sebeş de care ne apropiem este cea mai importantă apă curgătoare de pe versantele nordice ale munţilor Cindrelului şi Şureanului. El a înlesnit o cale de comunicaţie întortocheată, uneori mai largă, alteori mai îngustă, începînd din inima munţilor şi pînă la Mureş. Izvoarele sale principale: rîul Frumoasa şi pîrîul Tărtărău se unesc în apropierea cabanei Tărtărău. Lungimea rîului astfel format depăşeşte 100 km, iar debitul puternic al apelor l-a făcut propriu pentru plutăritul masei lemnoase exploatate în bazinul său superior. După 3 km de mers din Sebeş, în apropiere de poalele dealurilor, intrăm în satul Petreşti, socotit mai mult o suburbie a oraşului. În acest sat există o fabrică de hîrtie care s-a făcut cunoscută în ultimii ani. După 2 ore de la plecare trecem prin satul Sebeşel; Cîndva, în apropierea lui, se exploata un mic zăcămînt de aur. La km 10 traversăm comuna Săşciori, de unde se desprinde o ramificaţie spre Cacoviţa şi Cîlnic şi înaintăm spre sud—sud-est, pe şosea, prin satul Laz (km 11); la Căpîlna (km 15) sîntem la „poarta" de intrare în munţi. Satul este împrăştiat pe coastele dealurilor. Pe dealul Cetăţuia se află ruinele unei cetăţi dacice, construită din pietre de calcare, cetate asemănătoare celor din V. Grădiştei. În comuna Căpîlna lăsăm în stînga un drum spre Cărpiniş, care duce la vestita localitate Jina . Muntele începe să se facă simţit, strîngînd valea tot mai mult în chingile sale; apa şi şoseaua sînt acum vecine. Malul drept, mai stîncos şi neprimitor, contrastează cu versantul opus (apusean), unde pe plaiurile line case izolate punctează verdele poienilor cu alb-albastrul lor caracteristic. De aici avem de parcurs o cale destul de lungă pînă la ultima aşezare omenească mai importantă: Şugag (Căpîlna — Şugag 15 km). După 3—4 ore de mers de la Căpîlna intrăm în marea comună Şugag, tipică aşezare de munte, ai cărui locuitori se ocupă cu creşterea vitelor şi mai puţin cu agricultura. O altă ocupaţie de seamă a lor este munca la pădure. Vom auzi deseori de Şugag călătorind pe întinsele meleaguri ale Şureanului, vom cunoaşte locuitorii săi ca pe nişte oameni dintr-o bucată, buni tovarăşi de drum şi bune gazde la stîne, gospodari şi vestiţi păstori. Porţiunea de traseu de la oraşul Sebeş pînă la Şugag poate fi parcursă şi cu autobuzul; în amonte de Şugag începe partea cea mai antrenantă şi mai spectaculoasă a traseului. Menţionăm că autobuzul face curse o dată pe săptămînă pînă la Oaşa Mică, cu plecarea din Sebeş. Pornim din Şugag (km 28), chiar de la confluenţa Sebeşului cu rîul Dobra (est), unde se desparte şi o ramificaţie a şoselei alpine spre Jina. Urcăm pe valea Sebeşului pe malul drept. Pînă la grupul de case de la Tău avem de mers ceva mai mult de 15 km pe porţiunea în care aspectul de defileu devine un lucru obişnuit. Cataractele Sebeşului, numite „La Ţurloaie", se prelungesc destul de mult pe cursul apei, rîul izbind cu tărie malurile stîncoase şi întortocheate. După mai bine de 2 ore de mers de la Şugag şoseaua face un cot, ocolind pintenul stîncos înalt de 50—60 m. Pînă la Tău mai apar în cale stîncile denumite „Masa Dracului" şi „La Grumazi". La confluenţa Bistrei (est) cu Sebeşul, terenul mal larg lasă loc aşezării de la Tău (1739 m alt.), unde se află şi o cabană a I.F.-ului (km 42). In această colonie muncitorească se poate cere găzduire pentru noapte. La Tău lăsăm o ramificaţie a şoselei la stînga, spre lacul şi cabana Bistra. De la lacul Bistra începe un traseu marcat cu bandă albastră în direcţia vf. Cindrelul. Reluăm traseul pe şoseaua principală spre o nouă ţintă: Oaşa Mare. Trecem printr-un mic defileu, apoi pe lîngă gura pîrîului Miriaşul (vest), după care cotim în direcţia sud-est; mergem în această direcţie spre micul cătun Mijlocea. La nord se află Tomnaticul (1406 m), iar la vest Chicera Groşcior (1683 m), spre care trece apa Sebeşului o punte, urmînd o potecă ciobănească. După alţi 2 km se ridică în stînga pantele „Dealului Căzile" (1603 m). În dreptul lui şoseaua coteşte ocolind un pinten stîncos pînă la gura pîrîului Şuşu (vest). Cu 2 km mai sus remarcăm o nouă confluenţă; cea a Sebeşului cu p. Prigoana, care ne indică apropierea de cătunul Oaşa Mare. Traversăm prin dreptul văii Ruşinosu (est), pentru ca să mai parcurgem încă 1,5 km pînă la barajul lacului de acumulare de la Oaşa Mare, pe malul căruia se înfiripă şi colonia muncitorească. În caz de nevoie putem înnopta şi aici la cabana I.F.-ului sau la alte cabane din preajmă. Lacul Oaşa, format prin zăgăzuirea apelor Sebeşului, este unul din cele mai mari lacuri pentru plutăritul buştenilor. Călătoria noastră în lungul superbei văi se apropie de sfarşit. Traversăm la coada lacului pe malul stîng şi pe sub pantele muntelui Fata (nord-vest) descriind o curbă largă spre sud. Valea se lărgeşte mult, formînd lunci frumoase în care apele leneşe ale rîului desenează meandre complicate. La 1 km sud de pod întîlnim marcajul cu cruce roşie care vine din dreapta de la cabana Şurean, coborînd pe muntele Fetiţa. Traseul acesta continuă peste Oaşa Mare (est) pînă la Păltiniş. Şoseaua traversează apoi pe pod un afluent de la vest (Valea Mare), trece pe lîngă un grup de case şi soseşte la o bifurcaţie: şoseaua alpină traversează pe pod apa Sebeşului, iar o şosea secundară urmează malul stîng în continuare. Părăsim şoseaua principală, care de aici intră în zona alpină a munţilor şi ne menţinem pe malul stîng urcînd prin pădure. Ajungem lîngă o biserică mică din lemn, lucrat în stil maramureşan, apoi pe lîngă un şipot cu apă rece ieşim din pădure într-un luminiş. Aleea pe care mergem desparte şirurile de vile pentru odihnă, printre care şi o casă de vînătoare. În aceste minunate locuri pline de poezie şi-a petrecut o bună parte din vacanţe marele Sadoveanu. El a imortalizat meleagurile munţilor Şureanului şi Cibinului în opera sa. Putem reaminti turiştilor din volumul „Valea Frumoasei" cîteva fragmente din schiţele cu privire la pitorescul şi bogăţia văii Sebeşului sau a Frumoasei: vînatul şi pescuitul. În „Dramă la marginea pădurii", marele scriitor prezintă un episod emoţionant despre o ciută atacată şi doborâtă de un rîs. Făcînd o „introducere într-un loc plăcut pescarilor şi vînătorilor", urmată de o serie de momente din viaţa pescuitorilor de păstrăvi, maestrul Sadoveanu, pe lîngă întâmplările hazlii, interesante, împleteşte în fraze nemuritoare cadrul natural: „...rîpile împădurite ale muntelui se urcă oblu spre cer. Pe un prichici îngust, oamenii au tăiat un drumeag, care trece pe poduri de lemn cînd în dreapta, cînd în stînga şuvoiului..." „Volbura apei tună între codri. Au trebuit sute de mii de ani puhoiului să spargă stînca şi s-o lucreze cu bătaia-i nedomolită, fasonînd-o cu o fantezie veşnic înnoită". Traseul nostru lung şi obositor, dar tot pe atît de încîntător, se termină la cabana Oaşa (1206 m). La punctul Oaşa Mică se află un magazin al muncitorilor forestieri, la cca. 1,5 km sud-est de cabană, unde ne putem reîmprospăta proviziile necesare excursiei. Traseul poate fi parcurs şi în sens invers, urmînd ca pentru economisirea forţelor să luăm autobuzul din comuna Şugag pînă la Sebeş. Şoseaua alpină principală urcă pe v. Sebeşului în continuare spre Tărtărău şi Obîrşia Lotrului .
Publica Tweet